Emo Trend

S-a dezvoltat în mintea românului mai nou ideea de apartenenţă la un grup, la un trend să te identifici cu ceva vizibil. Emo nu este altceva decât tot un trend care din păcate atrage tot mai mulţi tineri. Unii susţin că este o derivaţie din punk-rock lucru pe care eu îl consider fals.

Mă întreb cam câte probleme poţi avea la 13-14 ani de îţi doreşti să-ţi bagi lama în vene, n-ar fi poate mai bine să te duci pe la şcoală, să te pregăteşti de un liceu ceva? Deci cum să spun, fumezi şi bei de la 14 ani şi tu eşti prost de bubui, adică nu-ţi pui problema eu ce dracu o să fac în câţiva ani, cum o să fac şi eu un ban, se pare că nu. Deschide ochii la noi plouă cu oameni de genu. Simbolitisic vorbind, adepţii emo se recunosc uşor prin hainele pe care le poartă, genul “trashy” (n-am găsit un corespondent în română). Nu înţeleg cum poţi să-ţi cumperi asemenea haine, dacă dai un ban n-ar fi bine totuşi să fie şi pantalonii întregi, să aibă şi bluzele o culoare care s-o găsim şi noi în DEX.

Care-i treaba cu părul, de ce eu ca băiat trebuie să-mi fac părul ca o fată? “Mamă, dă-mi şi mie placa să-mi îndrept părul.” Băieţei cu cercei, prietene eşti gay? Este emo cumva o scuză a băieţilor de a se comporta ca nişte fete? Probabil. De unde a apărut ideea conflictului dintre generaţii, de toţi emo se cred nişte victime ale propriilor părinţi. Cred că putem privi această deviaţie comportamentală şi ca o vină a lipsei de atenţie din partea părinţilor, părinţi care sunt ocupaţi să aducă bani în casă să-l crească pe micul emo, ca el să devină un depravat al societăţii.

Unde va duce acest teribilism infantil, nu pot spune încă, ceea ce pot spune este că văd pe stradă tot mai multe clone de imbecili. Eşti trist şi deprimat, îţi vine să plângi, mai bine înghite o batistă.